HomeSamoaSAUNOAGA A LE AFIOGA I LE PALEMIA, FIAME NAOMI MATAAFA E FA’AILOA...

SAUNOAGA A LE AFIOGA I LE PALEMIA, FIAME NAOMI MATAAFA E FA’AILOA AI NISI O MATĀ’UPU UA FA’AI’UGAFONOINA E LE KAPENETA I LANA FONOTAGA. – Aso Lulu, 18 o Aokuso 2021

Share this:

(OFISA SO’O’UPU): E fa’atalofa atu i le paia ma le mamalu o le tatou atunu’u o lo’o fa’afogafoga ma maimoa mai fo’i i lenei itula o le aso. E fa’atalofa ma fa’amālo atu le tauata’i, fa’afetai i le alofa o le Atua ua ta’ita’ina mai le tatou atunu’u i le lagi e mamā ma le soifua lelei i lenei aso.

O le tatou polokalame fa’aauau, ua tolu nei o vaiaso o fa’apenā ona faia lenei tautalaga ma fa’asalalauga i le mae’a mai ai o le fonotaga a le tatou Kapeneta. E tāua fo’i le ‘oto’otoina atu o nisi o fa’ai’uga ma nisi fo’i o tapenaga ma gaioiga a le tatou Faigā Mālo mo le silafia e le tatou atunu’u.

GALUEGA TETELE A LE MĀLO O LO’O FA’AAUAU MA FUAFUAINA

O le fa’ai’uga o le vaiaso ua mavae sa fai ai se sauniga e amatalia ai le toe fa’aleleia o le tatou uafu i Matā’utu- Tai ma o se polōketi o lo’o lagolago mai ai fo’i tatou pa’aga mai fafo aemaise le Faletupe o Asia. O le fa’aleleia o tulaga ‘ese’ese o le tatou uafu i le taligalu e puipuia ai le galu mai le tino o le uafu. O le fa’aleleia o le nofoaga o le uafu, fa’apea fo’i fale i luga o le uafu ia ma nisi fo’i o gaioiga e patino i le galuega a le Ofisa o le Tiute i le fa’atauina mai lea o se masini fa’a’ata e faigofie ona maua ai oloa o lo’o fa’apea ona auina mai i le atunu’u ma fa’asaoina ai le galuega tele o le tau ta la’u mai i fafo o oloa e fai ai le galuega a le tatou tiute. O le fa’alauteleina atu fo’i o le fanua e teuina ai a tatou containers, atonu o isi ata ia e fa’ailoa mai ai le fa’atupulā’ia o oloa o lo’o mo’omia e le tatou atunu’u ma fa’apenā ona tapena ai le tatou uafu i Matā’utu.

O le isi itu tāua fo’i o galuega a lo tatou Mālo o ana galuega tetele, ma o lea ua i ai le uafu pei ona ou fa’amatalaina atu ia a o lo’o fa’apea fo’i ona fa’aauau le tatou galuega tele i le auala lea aga’i i sisifo i le malae va’alele ma o lea sa fa’aauau atu lava le auala lea mai Saina i Mālua ma o lea ua fa’aauau atu mai Faleasiu ma Fasito’o.

O le tatou auala lea e pito sili ona mamafa le feoa’iga o ta’avale, e le gata i le malae va’alele ae fa’apea fo’i le uafu. Ma e pito to’atele fo’i le nofoia o le vaega lea o le atunu’u e tagatanu’u Samoa ma e tāua tele ai le tatou auala lea i le feāfioa’i o le tatou atunu’u ae fa’apea fo’i le fa’atinoga o nisi o galuega ma tatou faiga fa’apisinisi e lagolago ai i le lelei o le tatou auala.

O se tasi o galuega o lo’o fa’aauau o le talivai lea i Vaisigano, atonu fo’i o lo’o manatua e le tatou atunu’u le lolovaia o le talafātai o Apia. O le tatou vai i Vaisigano o le isi alāvai lea a tetele timuga ona fa’apea lea ona fa’aletonu le tatou talafātai i Apia ma o lea ua fa’asolosolo atu ai lava le galuega o le talivai e aga’i atu i uta. 

O tapenaga uma nei e tali atu ai i suiga o le tau ma o se galuega e masalo o le a fa’aauau pea mo nei tausaga po’o tausaga fo’i oi luma e tuliloa ai le fa’amoemoe e fa’ataunu’u le atoatoaga o le tatou galuega tele lea.

FILIFILIGA O TOFIGA FA’ALEMĀLO

O nei sa fa’apea na fa’amaonia ai e le Kapeneta nisi o fa’ai’uga mo filifiliga o tofiga o nisi o Ofisa Sili o Pulega ma nisi fo’i o tofiga tāua a lo tatou Mālo.

E pei ona silafia o le tatou Komisi e Pulea le Aufaigaluega a le Mālo sa fa’amavae i le amataga o le masina nei le susuga ia Aiono Mose Sua, lea sa avea ma Ta’ita’ifono o le tatou Komisi. Ua fa’ai’uina nei e le Kapeneta le se’e atu o le Afioga ia Lauano Vaosa ‘Epa, o se tasi o Komisi mo le tau’aveina o le tofi Ta’ita’ifono mo le toega o lana konokarate faigaluega e fa’ai’uina i le masina o Aperila i le tausaga fou. O se tofiga tāua tele lenei ma e tāua fo’i le se’e atu o Lauano e tau’ave le Ta’ita’ifono e mafai ona so’oso’o ai ma fa’aauau ai le galuega a le tatou Komisi e Pulea le Aufaigaluega a le Mālo.

O le tatou Fa’alapotopotoga o Fatuga’o i Samoa o lo’o latou fa’atinoa le auaunaga o le fa’amamāina o toto, o le tatou Dialysis Unit ua fai sina umi, pe latalata atu i le 20 tausaga talu ona uma ona fa’avae ma ua fa’apea fo’i ona toe fa’aauauina ma fa’amaonia e le Kapeneta le Afioga ia Mulipola Lose Hazzelmen e toe tula’i mai e Fa’auluulu i ai lea Fa’alapotopotoga tāua a le tatou Mālo i le auaunaga i le soifua mālōlōina e tauala atu i le auaunaga a le Fa’alapotopotoga o Fatuga’o o Samoa mo le isi tolu tausaga.

FA’AGASOLOGA O TUI PUIPUI MO LE KOVITI-19

A’o i ai pea i luga o matā’upu fa’alesoifua mālōlōina e aogā lava ona toe momoli atu pea le feau ma le fa’amalosi ma le fa’amanatu fo’i a le tatou atunu’u i le tāua i le faia o tatou tui puipui e puipuia ai i tatou mai le fa’ama’i o le Koviti – 19. 

O le fa’amoemoe o le Soifua Mālōlōina ia ausia le tuiina o le aofa’iga o le atunu’u e 130,000 tagata mai le aofa’iga o le 200,000 o le atunu’u atoa. O le 130,000 lea o le fua lenā o le vaega o le tatou atunu’u e tatau ona fa’ao’o i ai le puipuiga e ala i tatou tui o lo’o fa’agasolo nei. E le’o faitauina ai i lea 130,000 tagata e 18 tausaga ma lalo ifo, tinā ma’itaga ma tinā failele ma o le a i ai le fa’amoemoe o le Soifua Mālōlōina e i ai le tui fa’apitoa aemaise mo le autalavou ma o lo’o tālia le avanoa mai o lenā tui ma ua sosolo lelei lava le fa’agasologa o polokalame o le tatou tui puipui o le Koviti – 19 ma i le taimi nei ua tatou o’o atu i le 81,672 tagata ua mafai ona fa’atino latou tui puipui muamua. O le 67% lea e 130,000 tagata lea o lo’o tatou tau tulituliloa e fa’amautinoa ai le puipuia o le atunu’u. O i latou ua faia latou tui lona lua ua tatou ausia le 33,667 e tusa lea ma le 27.6%.  

E pei fo’i ona tautalagia i le vaiaso ua mavae o lea ua fa’agasolo fo’i le faiga o tatou tui i aiga ta’itasi. O se faiga lea sa fa’atino i le taimi o le Misela ma na aumai ai le fa’ata’ita’iga lelei i le mafai ona fa’atino se fa’amoemoe e tauala atu lea i le o’o atu o le tatou auaunaga i aiga ta’ito’atasi.

E avea fo’i lenei avanoa e avatu ai pea se feau e faamalosi atu ai i le tatou atunu’u e tatou te fa’aaogāina lenei avanoa ua saunia mo tatou auā e leai se tupe o le tatou Mālo o alu i nei tui. O nei tui puipui ua aumai fa’ameaalofa e nisi o tatou pa’aga ma o le agaga lava ina ia saogālēmū o tatou tagata. Ia tautuanā ia fa’aaogāina lenei avanoa ia puipuia oe ma puipuia ai lou aiga.

FE’UTANA’IGA MO FAIGĀMALAGA MAI NIU SILA

A’o talatalanoa ai i le tulaga o le Koviti – 19, atonu fo’i o lea ua fofoga fo’i le mamalu o le atunu’u ua se’e atu nei Niu Sila (New Zealand) i le tulaga 4 e fa’apea ona puipuia ai Niu Sila mai le fa’ama’i o le Koviti – 19 ona ua maua nisi o le atunu’u i le fa’amai lea, ma fa’apea o le ‘Community Spread’. I le taimi nei ua faia le fuafuaga a le Mālo o Niu Sila e la’a atu i le Level 4 ma ou te manatu o se la’a malosi lea ua faia i ai le fa’ai’uga a Niu Sila ina ia fa’amautinoa ai fo’i le puipuia o latou tagatanu’u. O lo’o fa’apea o lea mata’ituina i le vaiaso muamua po’o le a ni tulaga e tula’i mai ma ua avea fo’i le tulaga ua tula’i mai ai Niu Sila, ua faia ai se filifiliga ma se fa’ai’uga fo’i a le tatou Kapeneta mo le puipuia o tagata Samoa o le a fa’apea ona toloa a tatou va’alele e malaga mai i Niu Sila o lo’o fa’apenā ona fa’afo’i mai ai nisi o tatou tagatanu’u sa fa’apenā ona fa’asoasoa atu ai avanoa e malaga mai ai.

O le Aso 26 o Aokuso sa fuafua e o’o mai ai le va’alele lea, ma o le va i le 200 i le 300 tagata sa fa’apea e avanoa mai ai i lenā va’a ae peita’i o le mea ua tupu i Niu Sila ma ua manatu ai fo’i le Kapeneta ma fautuaina mai ai fo’i le tatou Komiti o lo’o feagai ma le galuega o le puipuiga o tatou i lalo o Fa’alavelave Tutupu Fa’afuasei e ao lava ona tatou faia se fa’ai’uga ma se tonu ina ia mautinoa ai le malu puipuia fo’i o i tatou i le o’o mai o le fa’ama’i e ala lea i le taofia o tatou femalaga’iga ma Niu Sila mo lenei taimi. E tolopo ai a tatou va’alele pei fo’i ona faia i isi taimi ma le fa’amoemoe e mafai ona toe fa’aauau pe a tula’i mai i se tulaga ua mafai ona foia e Niu Sila le toe aliai mai o nisi ua pisia i le fa’ama’i o le Koviti – 19.

Atonu fo’i o lea e malamalama le tatou atunu’u sa tatala femalaga’iga i le va o Niu Sila ma Ausetalia ae ina ua tula’i mai fo’i le si’isi’i i luga o le pisia o tagata Ausetalia fa’apenā ai fo’i ona taofia fo’i femalaga’iga. O lea fo’i ua maua o se tasi fo’i o tatou uso a Mālo o Le Atu-Kuki, e tele o latou va’alele, ma ua fai fo’i le latou feagaiga ma Niu Sila e fa’afaigofie ai ona femalagaa’i i le va o Niu Sila ma Le Atu-Kuki, o lea fo’i ua fai le latou fa’ai’uga e tatau ona taofia va’alele ma femalaga’iga mo lenei taimi.

Ou te iloa e faigatā fo’i i a’i latou ua leva ona tapena ma fa’atalitali avanoa e toe fo’i mai ai i le atunu’u. Ia fai fo’i o lenā a’o aiga o lo’o tapua’i atu ae ou te manatu e tatau ona tatou ioe fa’atasi o le puipuiga pito sili mo i tatou o le taofi lea o femalaga’iga ma puipuia ai o tatou tuāoi. O le faiga lava lea pito saogālēmū o lea lava na amata mai ai fuafuaga a le tatou Mālo talu ona tula’i mai le fa’ama’i lea o le Koviti-19.

GASEGASE AUINA I FAFO MO TOGAFITIGA MA GALUEGA FA’A-VAITAIMI

Ona fa’ai’u atu lea o se fa’aāliga i le tulaga fo’i lea auā ua amata ona fai le talanoaga i le va o le tatou Mālo ma le Mālo o Niu Sila i le mafai ona tatala o avanoa tatou te femalagaa’i ai aemaise le malaga atu o Samoa i Niu Sila. Ua amata nei fa’atalatalanoaga ma o lo’o ‘ave le fa’amuamua mo gasegase o lo’o fia avatu i Niu Sila ma o lea fo’i na fa’asilasila atu i aso ua tuana’i ua toe tatala le tatou polokalame o le ‘ave o tatou gasegase i Niu Sila i lalo o le fesoasoani o le tatou Mālo fa’apea fo’i ma le fesoasoani a le Mālo i Niu Sila.

O le isi vasega o tagata e malaga atu i Niu Sila o le vaega lea o le RSE po’o e e galulue fa’avaitaimi ma o le aiaiga lea e talanoaina o le malaga atu o e gasegase ma le malaga atu o e galulue fa’avaitaimi e aunoa ma se fa’anofoesea pe a taunu’u atu i Niu Sila. Ae ou te manatu ona o lenei taimi ua toe tula’i mai le pipisi o le fa’ama’i i Niu Sila ailoga o le a mafai ona fa’atino lenā tulaga i se taimi vave e ui o lea lava ua ‘ave a tatou gasegase i lenei taimi ae o le talanoaga o lea ua fa’aauau ma e fa’aauau pea ma vaai le taimi talafeagai e mafai ai ona fa’atino ma fa’amalieina aiaiga, e fai fo’i o le itu o Niu Sila ae fa’apea fo’i mana’oga a lo tatou fo’i Mālo.

O nai fa’aāliga pupu’u ia mo le silafia e le tatou atunu’u mo nisi o fa’ai’uga a le Kapeneta ma nisi fo’i o gaioiga ma galuega fa’atino a le tatou Mālo i lenei vaiaso.

Ia manuia tele le tatou atunu’u i le tatou aga’i atu fo’i i le fa’ai’uga o lenei vaiaso.

Share this:

Source

Stay Connected
255FansLike
473FollowersFollow
Must Read
Related News